claxon

Cand am inceput sa scriu, n-am avut nici cea mai mica intentie de a intra in concurenta cu Institutul Meteo....
Vad totusi ca informatiile, fie ele poze sau text, adunate toate, fac un profil al sezonului de toamna - iarna vazut din balconul apartamentului meu de la etajul 2, cu fata spre o mare si foarte galagioasa intersectie.
...Caci asa sunt romanii, si cand se bucura si cand jelesc, activeaza claxoanele!!!! E o adevarata dementa de urlete, mai ales in week-end!
Trece nunta - claxoane!
Trece "mortu`" - claxoane!
Castiga Romania vreun meci (asta nu s-a mai intamplat demult...)- Claxoane!
sau pur si simplu claxonul a ajuns un fel de "Buna ziua!" sau de injuratura pentru cei nemultumiti, sau ceva de genu` "ia, uitati-va la mineeee!!!..."

Cel putin pentru o nunta care se respecta conteaza foarte mult numarul, intensitatea, durata claxonului!
Nunta cu claxon e o nunta selecta, cu staif! alaturi de aparatul de filmat, evident, scos pe decapotabila...
N-ai claxon la nunta nu te stie nimeni, de parca ar mai interesa pe cineva din mega-blocurile cu 8-10 etaje cine cu cine se mai insoara si de ce...

De cand locuiesc aici am inteles cum functioneaza "efectul de canion" realizat, in plin centrul orasului, prin pozitionarea blocurilor-turn asemeni peretilor drepti, de stanca.
Zgomotul se intensifica reverberat in peretii de beton, cu ecou..., poluarea se mentine, pentru ca aerul curat nu mai are cum sa mai patrunda printre ziduri...
Chiar asa, cum mai miroase oare aerul curat?!
N-am mai fost demult pe munte! (nu la munte!)

Celalalt pericol care ma paste pe acest blog este sa nu devina un banal jurnal (siropos sau anost, tot aia e...)
Bun, si acum daca tot am terminat cu constatarile, pot incheia!

Unde este "acasa"?: PRIMA ZAPADA 2009

Unde este "acasa"?: PRIMA ZAPADA 2009

ninge...

Unde este "acasa"?: PRIMA ZAPADA 2009

Unde este "acasa"?: PRIMA ZAPADA 2009

in asteptarea Mosului...

dincolo de geam, zapada...

ninge....

Ninge…

mult dupa miezul noptii
liniste
zgomotele noptii sunt estompate
"...te uita cum ninge Decembre..."
prima zapada mai serioasa din aceasta iarna...
din balcon am ascultat fosnetul fulgilor de nea...

ninge linistit ca-ntr-o poveste,
ninge
ca-ntr-un basm,
cu Feti-Frumosi;
gandurile mi s-au cuibarit in tample,
cantece tarzii
de noapte;
albul
rasfirat in soapte

si,

din tainice clepsidre,

rasturnate,

iarna-si desfasoara jocul

violent…

…..

ninge...

mult dupa miezul noptii
liniste
zgomotele noptii sunt estompate
"...te uita cum ninge Decembre..."
prima zapada mai serioasa din aceasta iarna
am iesit in balcon si am ascultat fosnetul fulgilor de nea

ninge linistit ca-ntr-o poveste
ninge
ca-ntr-un basm
cu Feti-Frumosi
gandurile mi s-au cuibarit in tample
cantece tarzii
de noapte
albul
rasfirat in soapte
din clepsidra cerului intors

dor
călător
cu eşarfe fluturând
pe umerii verii...

fereastra cerului...

... dincolo de sticla

umeda
dincolo de geamul rece
transparent
opac
ochiul se crede protejat
sufletul se-ascunde
si
tristeti citadine se rasfira
in pletele de abur ale ploii
amiaza a ramas dincolo de nori
asteapta-ma
sa vin

altadata....

consoane

...copii ai secolului 21

folosim cuvinte rupte,

consoane abrupte,

in mesaje

pe care noi le numim

comunicare...

oare de ce cand ti se intampla lucruri frumoase ramai cumva bleg, nu-ti mai gasesti cuvintele?
oare am uitat sa folosim cuvinte frumoase...
e ca si cum ele ar fi plecat pe alte meleaguri,
cele spirituale,
si noi am pierdut codul de intrare...
stam si le privim,
stim ca sunt acolo,
ca intr-un urias cristal stralucitor,
dar nu mai avem acces la rezonanta lor benefica

copii ai secolului 21

folosim cuvinte rupte,

consoane abrupte,

in mesaje

pe care noi le numim

comunicare...

oare de ce cand ti se intampla lucruri frumoase ramai cumva bleg, nu-ti mai gasesti cuvintele?
oare am uitat sa folosim cuvintele frumoase...
e ca si cum ele ar fi plecat pe alte meleaguri,
cele spirituale,
si noi am pierdut codul de intrare...
stam si le privim,
stim ca sunt acolo,
ca intr-un urias cristal stralucitor,
dar nu mai avem acces la rezonanta lor benefica...

Frunza toamnei...

Frunza toamnei...
toate lucrurile sunt exact asa cum trebuie sa fie!
toate curg, de jur imprejurul nostru,
si noi numim acest dans
timp...

culori de galben asfintit
rastoarna cerul toamnei peste nori,
pamantul pare adormit,
in zarea-ndepartata se rasfira
o dunga-ntarziata de cocori...

Octombrie

Copacul din faţa balconului marchează exact trecerea... anotimpurilor.
Primăvara imi susură la geam, cântec subţire de muguri proaspeţi, apoi se ia la trântă cu ploile repezi de vară, iarna se îmbracă, regal, în promoroacă...
Acum, toamna, starea lui e incertă. Încă mai are frunze. Verzi. Dar e mai trist, parcă puţin abătut sau poate doar obosit...
Se uită cu mirare spre cerul de un albastru fără margini, ramurile vibrează, înfiorate, în dimineţile reci, se mai scutură puţin de ploaia măruntă...
Pare cam aiurit...
Să fi uitat că suntem deja în Octombrie?!