claxon

Cand am inceput sa scriu, n-am avut nici cea mai mica intentie de a intra in concurenta cu Institutul Meteo....
Vad totusi ca informatiile, fie ele poze sau text, adunate toate, fac un profil al sezonului de toamna - iarna vazut din balconul apartamentului meu de la etajul 2, cu fata spre o mare si foarte galagioasa intersectie.
...Caci asa sunt romanii, si cand se bucura si cand jelesc, activeaza claxoanele!!!! E o adevarata dementa de urlete, mai ales in week-end!
Trece nunta - claxoane!
Trece "mortu`" - claxoane!
Castiga Romania vreun meci (asta nu s-a mai intamplat demult...)- Claxoane!
sau pur si simplu claxonul a ajuns un fel de "Buna ziua!" sau de injuratura pentru cei nemultumiti, sau ceva de genu` "ia, uitati-va la mineeee!!!..."

Cel putin pentru o nunta care se respecta conteaza foarte mult numarul, intensitatea, durata claxonului!
Nunta cu claxon e o nunta selecta, cu staif! alaturi de aparatul de filmat, evident, scos pe decapotabila...
N-ai claxon la nunta nu te stie nimeni, de parca ar mai interesa pe cineva din mega-blocurile cu 8-10 etaje cine cu cine se mai insoara si de ce...

De cand locuiesc aici am inteles cum functioneaza "efectul de canion" realizat, in plin centrul orasului, prin pozitionarea blocurilor-turn asemeni peretilor drepti, de stanca.
Zgomotul se intensifica reverberat in peretii de beton, cu ecou..., poluarea se mentine, pentru ca aerul curat nu mai are cum sa mai patrunda printre ziduri...
Chiar asa, cum mai miroase oare aerul curat?!
N-am mai fost demult pe munte! (nu la munte!)

Celalalt pericol care ma paste pe acest blog este sa nu devina un banal jurnal (siropos sau anost, tot aia e...)
Bun, si acum daca tot am terminat cu constatarile, pot incheia!